Criza financiară lovește primăriile din Timiș: Voiteg, Moravița, Jebel și zeci de alte comune riscă să rămână fără bani. Consiliul Județean alocă 7,8 milioane de lei din fondul de rezervă :
Situația financiară a multor primării din județul Timiș a atins un punct critic. Consiliul Județean Timiș a decis alocarea a 7,8 milioane de lei din fondul de rezervă județean pentru sprijinirea unităților administrativ-teritoriale aflate în dificultate bugetară, o măsură de urgență care acoperă temporar o problemă structurală tot mai adâncă. Localități precum Voiteg, Moravița, Jebel și zeci de alte comune din județ se confruntă cu lipsa acută de lichidități, ceea ce pune în pericol plata salariilor angajaților din primărie, funcționarea serviciilor publice de bază și derularea proiectelor de investiții în curs.
Din suma totală alocată, 7,565 milioane de lei sunt împărțite între cele 24 de comune beneficiare, iar 300.000 de lei ajung la Mitropolia Banatului. Primăriile au solicitat în total 12,557 milioane de lei, însă Consiliul Județean a aprobat aproximativ 60% din suma cerută, un semn că și resursele de la nivel județean sunt limitate și că nu toată nevoia financiară a comunităților a putut fi acoperită.
Cea mai mare sumă aprobată este de 600.000 de lei pentru Saravale. Câte 450.000 de lei primesc Iecea Mare și Moravița, iar Dumbrava, Gottlob și Variaș beneficiază fiecare de câte 400.000 de lei. Pentru Cenad, Curtea, Darova, Ghizela, Jebel, Lovrin, Margina, Nădrag, Nițchidorf, Sânmihaiu Român, Tomești, Tormac, Traian Vuia și Voiteg au fost aprobate sume cuprinse între 300.000 și 400.000 de lei. Bara și Racovița primesc câte 150.000 de lei, Valcani beneficiază de 200.000 de lei, iar Belinț de 165.000 de lei.
Situația nu este nouă, dar s-a agravat considerabil în ultimele luni. Colectarea veniturilor proprii la nivelul comunelor mici din Timiș a rămas cu mult sub nivelul cheltuielilor obligatorii, iar transferurile de la bugetul de stat au întârziat sau au fost insuficiente pentru a acoperi deficitele acumulate. Primăriile cu bugete mici sunt prinse într-un cerc vicios: nu au resurse să investească, iar fără investiții nu pot genera activitate economică locală care să producă venituri fiscale suplimentare.
Semnalul cel mai alarmant vine din estimările specialiștilor în finanțe publice locale, care avertizează că numărul localităților debranșate de la finanțarea normală, adică incapabile să-și acopere cheltuielile curente din venituri proprii și transferuri regulate, ar putea atinge un record în 2026. Cauzele sunt multiple: inflația care a crescut costurile operaționale ale primăriilor, criza demografică care a redus baza de impozitare în zonele rurale, și un sistem de echilibrare a bugetelor locale care nu mai reflectă realitățile economice ale comunităților mici.
Fondurile alocate din rezerva județeană reprezintă un plasture pe o rană care necesită tratament structural. Reprezentanții Consiliului Județean Timiș subliniază că această intervenție este una excepțională și că primăriile beneficiare trebuie să-și regândească prioritățile bugetare și să identifice surse suplimentare de venituri. În același timp, primarii localităților afectate atrag atenția că marja lor de manevră este extrem de redusă, cheltuielile de personal și cele cu serviciile publice obligatorii lasă foarte puțin spațiu pentru optimizare, mai ales în comunele cu populație îmbătrânită și infrastructură degradată.
Problema finanțării primăriilor rurale din Timiș reflectă o realitate mai largă a României: o țară în care decalajele dintre urban și rural continuă să se adâncească, iar comunitățile mici sunt lăsate să supraviețuiască cu resurse din ce în ce mai puține. Fără o reformă reală a finanțelor publice locale și fără o redistribuire mai echitabilă a veniturilor fiscale, scenariul unor primării incapabile să funcționeze normal va deveni tot mai frecvent în lunile și anii care urmează.
