Criza apei potabile care a afectat în ultimele zile peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița a generat reacții puternice în spațiul public. Printre cei care au comentat situația se numără și fostul premier Adrian Năstase, care a publicat pe blogul său un text în care sugerează un scenariu neobișnuit în legătură cu golirea lacului de acumulare Paltinu.
Contextul crizei: baraj golit, apă netratabilă, turbiditate ridicată
Problemele au apărut după ce lacul de acumulare Paltinu a fost golit pentru lucrări de decolmatare, manevră care, coroborată cu ploile torențiale din ultimele zile, a determinat o creștere masivă a turbidității apei brute. În aceste condiții, stațiile de tratare nu au mai putut procesa apa la standarde potabile.
Consecințele au fost imediat resimțite:
sute de localități au rămas fără apă la robinet;
comunități întregi au depins de cisterne;
centrala electrică OMV Petrom de la Brazi a fost oprită parțial, din cauza imposibilității de a utiliza apa din sursă.
Autoritățile au explicat că situația a fost una tehnică, rezultată din suprapunerea lucrărilor de mentenanță cu fenomene meteo extreme.
Năstase: „Otrăvirea fântânilor era o tactică militară. Ce se întâmplă acum?”
În textul publicat pe blog, fostul prim-ministru a lansat un scenariu pe care el însuși îl numește „o ipoteză”. Acesta se întreabă dacă situația de la Paltinu și golirea simultană a mai multor lacuri de acumulare din țară ar putea reprezenta un „experiment militar”, făcând o paralelă cu vechile strategii defensive din istoria românilor:
„«Otrăvirea fântânilor» era, în tradiția militară a românilor, o modalitate de a se apăra de invaziile străinilor. Mă întreb dacă secarea, simultană, a mai multor lacuri de acumulare din țară dar, mai ales, decizia privitoare la bazinul Paltinu și lăsarea fără apă a peste 130.000 de locuitori din Prahova nu reprezintă un experiment militar.”
Acesta își continuă argumentația cu un scenariu ipotetic:
„Imaginați-vă că, prin astfel de decizii, dușmanul invadator ar fi lăsat fără apă. De unde să o aducă? De la Moscova?”
Un apel la reorganizarea instituțională
În încheierea comentariului, Adrian Năstase avansează un mesaj cu tentă politică și administrativă, susținând că resursele de apă și pădurile joacă un rol strategic, iar gestionarea lor ar trebui reconsiderată la nivel guvernamental:
„Dacă această ipoteză ar fi corectă, atunci ar fi rațional ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să se unească cu Ministerul Apărării.”
Autoritățile nu au confirmat nicio ipoteză de natură militară
Până în acest moment, instituțiile responsabile – Ministerul Mediului, Administrația Națională „Apele Române”, operatorii de apă sau Ministerul Apărării – nu au emis nicio informație care să confirme sau să sugereze o legătură de natură militară cu operațiunile de la Paltinu.
Explicațiile oficiale rămân strict tehnice: lucrări necesare, combinate cu fenomene meteo extreme, care au depășit capacitatea de tratare a apei.
Criza a relansat însă discuțiile despre vulnerabilitatea infrastructurii critice, despre comunicarea deficitară dintre instituții și despre nevoia unei planificări mai riguroase în gestionarea resurselor vitale.
