Boicotul național al cumpărăturilor din Croația continuă. Vânzările s-au prăbușit cu mai mult de jumătate, determinând comercianții să reducă prețurile

BUDE ADRIANA-GEORGIANA-ELIANA
6 Min Citire

Comercianții din Croația au resimțit vineri un declin semnificativ al vânzărilor, înregistrând o scădere de 42% față de o zi obișnuită. Această reducere drastică a cifrei de afaceri este efectul unui amplu apel la boicotarea magazinelor, lansat de organizațiile pentru protecția consumatorilor. Scopul principal al acestei inițiative a fost protestul împotriva creșterii excesive a prețurilor la produsele de larg consum.

„Astăzi nu cumpărăm nimic, nici din magazine fizice, nici din mediul online. Nu efectuăm nicio plată,” a declarat vineri dimineață Josip Kelemen, reprezentantul asociației „Hallo, Inspektore”, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.

Kelemen a subliniat că, de-a lungul timpului, consumatorii au fost tratați ca o pradă ușoară, fiind exploatați din cauza lipsei lor de reacție. „Până acum am rămas tăcuți, dar astăzi ne facem auziți. Vocea consumatorilor răsună nu doar în Croația, ci și dincolo de granițele țării,” a adăugat el. Această mișcare de protest a fost inițiată pentru prima dată pe 24 ianuarie și a fost reluată pe 31 ianuarie, mobilizând un număr semnificativ de cetățeni.

Conform datelor furnizate de administrația fiscală croată, boicotul din 24 ianuarie a avut un impact considerabil, ducând la o scădere de 53% a veniturilor comercianților în comparație cu aceeași zi din săptămâna anterioară.

În plus, organizația „Hallo, Inspektore” a îndemnat populația să extindă boicotul și să evite timp de o săptămână cumpărăturile de la trei lanțuri mari de retail: Lidl, Eurospin și dm. De asemenea, croații au fost sfătuiți să renunțe la achiziția de băuturi răcoritoare, apă îmbuteliată și detergenți, în semn de protest față de creșterea prețurilor acestor produse esențiale.

În ultimii trei ani, prețurile produselor alimentare au cunoscut o majorare considerabilă, depășind pragul de 30%, conform datelor furnizate de organizațiile pentru protecția consumatorilor. Unele alimente de bază au înregistrat creșteri și mai accentuate, cum ar fi ouăle, al căror preț a crescut cu 58%, și pâinea, care s-a scumpit cu 44%. Această tendință ascendentă a costurilor a generat nemulțumiri în rândul populației.

„Trebuie să demonstrăm împreună că nu mai acceptăm această situație”, declară Maja, o studentă la economie, care a decis să nu facă nicio achiziție vineri. Tânăra subliniază, de asemenea, necesitatea unei schimbări de mentalitate în ceea ce privește consumul. „Ar fi bine să ne reevaluăm obiceiurile și să renunțăm la cumpărarea lucrurilor de care nu avem cu adevărat nevoie”, adaugă ea, în timp ce privește străzile neobișnuit de liniștite din Zagreb, unde magazinele sunt aproape pustii.

Croația, care în 2024 a înregistrat cea mai severă inflație din zona euro, a fost martora unei creșteri de 4,5% a prețurilor în luna decembrie, comparativ cu media de 2,4% în restul zonei euro. Această tendință ascendentă a costurilor de trai a alimentat nemulțumirea cetățenilor, care resimt presiunea economică în viața de zi cu zi.

Pentru mulți dintre consumatori, adoptarea monedei euro este percepută drept principala cauză a scumpirilor. Cu toate acestea, numeroși economiști susțin că euro nu este responsabil pentru inflația galopantă, iar vina nu poate fi atribuită exclusiv lanțurilor de distribuție. Ei consideră că fenomenul este rezultatul unor factori economici mai complexi, care au influențat creșterea prețurilor la nivel general.

Marile rețele de retail au început deja să reacționeze la nemulțumirile consumatorilor, anunțând reduceri de prețuri la numeroase produse. Decizia vine în contextul unui boicot amplu, dar și al presiunii publice asupra comercianților, care au fost acuzați că au profitat de criza economică pentru a crește artificial prețurile.

Specialiștii în economie consideră că majorarea prețurilor nu poate fi pusă doar pe seama comercianților, ci este rezultatul unor probleme structurale mai profunde. Printre cauzele principale se numără scăderea producției agricole în ultimele decenii, creșterea importurilor, dependența excesivă a economiei croate de turism și extinderea sectorului public. În ultimii 15 ani, numărul angajaților din sectorul de stat a crescut de la 400.000 la 500.000, ceea ce a dus la o presiune suplimentară asupra economiei.

Ca răspuns la boicotul organizat de consumatori, autoritățile croate au intervenit prin impunerea unui preț maxim pentru 70 de produse esențiale. De asemenea, Konzum, cel mai mare lanț de supermarketuri din țară, a anunțat că va îngheța sau reduce prețurile la 250 de produse pentru o perioadă de patru luni, încercând astfel să recâștige încrederea clienților.

Pe aceeași linie, retailerul german Kaufland, care operează pe piața croată, a comunicat că, începând cu 5 februarie, va micșora prețurile pentru peste 1.000 de produse. Această decizie vine ca o încercare de a calma nemulțumirea consumatorilor și de a evita pierderi suplimentare cauzate de boicot.

„Dacă au putut reduce prețurile acum, de ce le-au mărit înainte?”, se întreabă Jadranka Simunic, o pensionară din Zagreb, reflectând asupra suspiciunii că scumpirile din ultima perioadă ar fi fost exagerate și nejustificate.

Sursa : Stirileprotv.ro

 

Distribuie acest articol
Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *