Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri, după ședința de Guvern, că rămâne convins că proiectul privind pensiile de serviciu, asupra căruia Executivul și-a angajat răspunderea, este conform cu prevederile constituționale. Declarațiile vin în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în unanimitate, trimiterea legii la Curtea Constituțională, marcând al doilea astfel de demers în câteva luni.
Bolojan: „Am corectat toate aspectele semnalate anterior. Fondul trebuie discutat”
Întrebat cum se poziționează Guvernul în fața unei noi contestări și ce efect ar putea avea asupra climatului politic, premierul a subliniat că Executivul a ținut cont de observațiile CCR formulate în precedentul caz:
„Decizia Înaltei Curți aparține instanței supreme. Consider însă că proiectul de acum respectă cadrul constituțional. Atunci s-a considerat că perioada acordată pentru avizare a fost insuficientă. Acum am respectat integral această procedură, cu sprijinul CSM, chiar dacă avizul final a fost unul negativ.”
Șeful Guvernului a afirmat că orice discuție despre eventuale vicii de procedură este depășită:
„Sper să se analizeze fondul legii, pentru că este important ca măsurile propuse să fie evaluate în substanța lor: echitate, sustenabilitate și compatibilitate cu Constituția.”
Premierul evită să promită majorări de pensii în 2026
Chestionat cu privire la o posibilă indexare suplimentară a pensiilor în 2026, Ilie Bolojan a abordat subiectul cu prudență, indicând că bugetul nu permite, deocamdată, extinderea cheltuielilor sociale:
„Deciziile stabilite pentru anul viitor nu pot fi modificate. Dacă situația economică o va permite, anumite elemente vor putea fi reevaluate. Dar nu este corect să inducem speranțe care nu pot fi acoperite.”
Mesajul sugerează că, în acest moment, Guvernul nu vede spațiu fiscal pentru depășirea creșterilor deja aprobate.
O decizie fără precedent: 102 voturi din 102 împotriva proiectului
Motivarea transmisă de Secțiile Unite ale ÎCCJ conține critici ample. Judecătorii reproșează proiectului că:
• introduce diferențe de tratament între magistrați și alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu
• afectează independența sistemului judiciar
• reduce substanțial pensia de serviciu pentru magistrați
• utilizează formulări imprecise și generatoare de confuzie
• schimbă abrupt vârsta de pensionare pentru o mare parte dintre magistrați
Instanța contestă și folosirea procedurii de urgență, afirmând că Guvernul nu a demonstrat existența unor motive economice care să justifice accelerarea procesului legislativ, iar invocarea jaloanelor PNRR este considerată lipsită de fundament.
Un conflict instituțional cu impact major
Sesizarea CCR deschide un nou episod într-o dispută politică și juridică cu efecte profunde. Echilibrul dintre reforma pensiilor de serviciu, presiunile bugetare și independența justiției se află din nou în centrul dezbaterii. Verdictul Curții Constituționale va stabili direcția finală a uneia dintre cele mai sensibile reforme impuse prin PNRR și va influența decisiv stabilitatea guvernamentală în perioada post-electorală.
