Managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Timişoara , Cristian Oancea , explică de ce termoscanarea , folosită la intrarea în aproape toate incintele publice , nu are nicio relevanță medicală și că acuratețea aparatelor lasă de dorit .
„ Ce vreau să accentuez este că aceste termometre digitale , întâlnite la intrarea în toate supermarketurile , au o valoare de prognostic în anumite limite , în sensul că valoarile de temperatură pot fluctua de la persoana la persoană . Inclusiv dacă termometrul este bine calibrat şi dacă este să nu lipit de frunte poate face diferenţa . Pe cele pe care le-am cumpărat noi scria că trebuie poziţionate la un centimetru de calota craniană , pe altele scrie că direct pe frunte . Calitatea de măsurare a temperaturii depinde de metodă de măsurare , dacă este făcută cu termometru digital , cu termometru cu mercur , cu cel de băgat în ureche , cu cel de pus pe frunte . De asta , în funcţie de ce tip de termometru se utilizează , aceste intervale de temperatura trebuie evaluate cu prudenţă . Valorile înregistrate cu aceste termometre la supermarket pot să fie doar orientative , dar nu sunt de luat în calcul din punct de vedere medical ” , a spus pentru opiniatimisoarei.ro medicul Cristian Oancea , managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Timişoara .
Ba mai mult , medicul indică şi situaţiile în care o persoană perfect sănătoasă poate prezenta febră şi spun că acest lucru are legătură cu vârsta şi particularităţi ale fiecărui om , şi chiar de momentul zilei şi anotimpul în care li se măsoară temperatura .
„ Cert este ca temperatura corporală normală se încadrează între 37 şi 37,7 grade Celsius , în funcţie de momentul zilei . Pe timpul verii , în anotimpul canicular , temperatura corporală este mai crescută în mod fiziologic .
Mai sunt şi fluctuaţii fiziologice . Este posibil că gravidele , femeile la ovulaţie , să aibă valori crescute ale temperaturii corporale , putem să avem sindroame febrile în anumite tipuri de cancer , la anumite medicamente folosite la pacienţii psihiatrici , la unele boli autoimune . De asemenea , infecţiile virale sau bacteriene pot creşte temperatura , la fel ca şi stresul , lipsa de odihnă , starea de hidratare . Toate acestea pot da stări febrile . ”
Dar când avem febră , aceasta este asociată cu frisoane , mialgii , altragii , transpiraţii , migrene , oboseala ” , a precizat pentru opiniatimisoarei.ro medicul Cristian Oancea .
În plus , specialiştii precizează că , dacă o persoană are febră , asta nu înseamnă că este infectată cu coronavirus .
„ Sindromul febril nu înseamnă neapărat SARS-Cov 2. Nu orice febră înseamnă coronavirus ” , atrag atenţia specialiştii .
Sursa : sursazilei.ro
