Anul 2026 începe cu una dintre cele mai ample reforme fiscale din ultimii ani. Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 10 decembrie, să respingă sesizarea de neconstituționalitate formulată de Partidul AUR privind Legea de redresare și eficientizare a resurselor publice, deschizând astfel calea promulgării unui pachet consistent de taxe și impozite majorate.
Actul normativ, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament în luna septembrie, a avut un parcurs legislativ complicat. După ce Curtea Constituțională a declarat inițial neconstituțională o prevedere legată de testarea cu poligraful a funcționarilor publici, legea a fost modificată, adoptată din nou pe 18 noiembrie și reanalizată. Verdictul final: legea este constituțională.
Executivul justifică aceste măsuri prin nevoia urgentă de consolidare fiscală. Potrivit estimărilor Consiliului Uniunii Europene, România riscă un deficit bugetar de 8,6% din PIB în 2025, iar datoria publică ar urma să ajungă la aproape 60% din PIB. În acest context, autoritățile susțin că majorările sunt „inevitabile”.
Impozite mai mari pe locuințe
Una dintre cele mai sensibile modificări vizează impozitul pe clădiri. Noua lege crește valoarea impozabilă a locuințelor atât în mediul urban, cât și în rural și elimină reducerile acordate până acum pentru clădirile vechi.
Astfel, dispar complet facilitățile pentru imobilele cu o vechime de peste 30 sau 50 de ani, ceea ce va duce la note de plată semnificativ mai mari pentru milioane de proprietari, în special din marile orașe. Calculul impozitului rămâne același ca principiu, dar se face pe baza unor grile actualizate, mai ridicate.
În plus, apare o taxă suplimentară pentru proprietățile considerate de lux. Imobilele cu o valoare ce depășește 2,5 milioane de lei vor fi impozitate suplimentar cu 0,9% pentru suma care depășește acest prag.
Schimbări importante la impozitele pe terenuri
Regimul scutirilor este restrâns drastic. Vor rămâne exceptate doar anumite categorii clar definite, precum terenurile din domeniul public, cele aparținând cultelor religioase, unităților de învățământ sau sanitare și parcurilor industriale.
În schimb, dispar multe facilități acordate anterior ONG-urilor, persoanelor cu dizabilități sau entităților culturale. Terenurile intravilane, inclusiv cele agricole, vor avea valori impozabile mai mari.
O noutate majoră este introducerea impozitării pentru construcțiile agricole care până acum erau scutite complet. Solariile, silozurile și depozitele agricole vor fi taxate, fermierii beneficiind doar de o reducere de 50%. Totuși, Ministerul Agriculturii a transmis că aceste prevederi ar putea fi amânate sau eliminate prin acte normative ulterioare.
Impozite auto: plătesc și mașinile electrice
De la 1 ianuarie 2026, inclusiv autoturismele electrice vor fi impozitate, cu o taxă anuală de 40 de lei. Totodată, sunt eliminate scutirile pentru vehiculele aparținând ONG-urilor, iar mașinile hibride pierd jumătate din reducerea de care beneficiau până acum.
Noua filosofie fiscală este centrată pe principiul „poluatorul plătește”. Pentru autoturismele cu motoare între 1,6 și 2,0 litri, impozitele diferă în funcție de norma de poluare, ajungând până la aproape 300 de lei pe an pentru mașinile mai vechi.
Pentru vehiculele cu o valoare mai mare de 375.000 de lei se introduce, de asemenea, un impozit suplimentar de 0,9% aplicat sumei care depășește acest prag.
Taxă nouă pentru coletele din afara UE
Românii care comandă produse din afara Uniunii Europene vor plăti, de la 1 ianuarie 2026, o taxă fixă de 25 de lei pentru coletele cu o valoare sub 150 de euro. Măsura, amânată în 2025, va afecta în special comenzile de pe platforme asiatice populare.
Impozit mai mare pe câștigurile din criptomonede
Câștigurile obținute din tranzacții cu monede virtuale vor fi impozitate cu 16%. Sunt păstrate unele excepții pentru sume reduse, însă noul regim fiscal aliniază România la tendințele europene de reglementare mai strictă a pieței cripto.
CASS mai mare pentru activități independente
Pentru persoanele care obțin venituri din activități independente, baza de calcul pentru contribuția de sănătate crește la nivelul a 72 de salarii minime brute pe an. Legea clarifică și situațiile în care nu mai este necesară depunerea Declarației unice, în funcție de nivelul veniturilor cumulate.
Regim fiscal nou pentru Booking și Airbnb
Închirierile în regim hotelier intră sub un regim fiscal unificat. Se elimină norma de venit și sistemul real, iar venitul net se va calcula prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut. Proprietățile cu peste șapte camere vor fi tratate fiscal ca activități independente.
Modificări pentru firme și sancțiuni mai dure
SRL-urile mici vor avea obligații noi privind capitalul social, iar impozitul minim pe cifra de afaceri rămâne în vigoare pentru companiile mari, în ciuda criticilor din mediul de afaceri.
Cheltuielile cu servicii către firme afiliate din străinătate vor avea un plafon de deductibilitate de 1%, iar sancțiunile pentru muncă la negru cresc drastic, putând ajunge până la un milion de lei.
Impozitul pe dividende urcă la 16%
După ani în care a fost menținut la cote reduse pentru stimularea mediului de afaceri, impozitul pe dividende ajunge, din 2026, la 16%, nivel comparabil cu impozitul pe alte tipuri de venituri.
În ansamblu, 2026 se anunță un an dificil pentru contribuabili. Decizia CCR consfințește una dintre cele mai ample creșteri de taxe și impozite din ultimul deceniu, cu impact direct asupra populației, investitorilor și mediului de afaceri.
