Cum este depistat infarctul miocardic : Metodele moderne care pot face diferența :
Identificarea rapidă și corectă a unui infarct miocardic (atac de cord) poate face diferența între viață și moarte. Diagnosticarea acestei afecțiuni începe, în mod obișnuit, cu o vizită la medicul cardiolog, mai ales dacă apar simptome precum durere în piept, dificultăți de respirație, oboseală sau senzația de presiune toracică. În cadrul consultului inițial, medicul va efectua o evaluare generală, va asculta inima cu stetoscopul și va adresa întrebări despre istoricul medical și factorii de risc (precum fumatul, hipertensiunea sau istoricul familial).
Evaluarea de urgență în caz de infarct :
Dacă pacientul ajunge la spital în plină criză cardiacă, primul pas este stabilizarea și monitorizarea funcțiilor vitale: tensiunea arterială, ritmul cardiac și temperatura corpului. În paralel, se trece la o serie de investigații esențiale pentru confirmarea sau excluderea infarctului.
Electrocardiograma (EKG) – linia de start în diagnostic :
Primul test standard în evaluarea unui infarct este electrocardiograma, un procedeu simplu, nedureros, care înregistrează activitatea electrică a inimii. Prin intermediul unor electrozi plasați pe piept, se obține un grafic cu impulsurile inimii. Modificările apărute în aceste linii pot indica dacă o zonă a mușchiului cardiac a fost afectată și dacă pacientul a suferit sau nu un infarct recent.
Teste de sânge – semnalele chimice ale inimii :
Un alt pas important este recoltarea de analize de sânge. Atunci când o parte a inimii este lezată din cauza lipsei de oxigen, anumite enzime și proteine (cum ar fi troponina) sunt eliberate în sânge. Nivelurile acestor substanțe pot indica nu doar prezența unui infarct, ci și severitatea acestuia.
Radiografia toracică – o imagine de ansamblu :
Deși nu poate diagnostica direct un infarct, radiografia toracică oferă informații valoroase despre dimensiunea și forma inimii, starea vaselor de sânge și eventuale acumulări de lichid în plămâni, ceea ce poate sugera insuficiență cardiacă asociată.
Ecocardiografia – inima văzută în timp real :
Cu ajutorul ecografiei cardiace, medicul poate examina modul în care funcționează diferitele părți ale inimii. Este o metodă non-invazivă prin care se evaluează mișcarea pereților cardiaci și capacitatea inimii de a pompa sânge. Deteriorarea unor zone poate indica faptul că acestea au fost afectate în urma unui infarct.
Coronarografia – testul de precizie pentru arterele inimii :
Pentru a examina direct arterele coronare, se utilizează coronarografia (sau angiografia coronariană). Printr-un cateter introdus într-o arteră (de obicei la nivelul încheieturii sau inghinal), se injectează o substanță de contrast vizibilă la raze X. Astfel, medicul poate vizualiza cu precizie dacă există blocaje, îngustări sau rupturi în arterele care alimentează inima. Această procedură este adesea folosită și ca preambul pentru intervenții precum montarea unui stent.
Testul de efort (Ergometria) – cum răspunde inima la solicitare :
Unele probleme cardiace apar doar atunci când inima este pusă la treabă. Testul de efort constă în monitorizarea ritmului cardiac și a electrocardiogramei în timp ce pacientul merge pe o bandă de alergat sau pedalează pe o bicicletă. Acest test poate dezvălui tulburări de circulație care nu sunt evidente în repaus și este util pentru identificarea ischemiei silențioase.
RMN cardiac – imagini clare fără radiații :
Pentru o analiză detaliată a structurii și funcțiilor inimii, se poate recomanda rezonanța magnetică nucleară (RMN) de cord. Este o tehnologie avansată, neinvazivă, care oferă imagini de înaltă precizie ale camerelor inimii, valvelor și vaselor mari. Avantajul major este că nu utilizează radiații, făcând-o ideală pentru investigații repetate, în special la pacienții tineri sau cei cu afecțiuni cardiace congenitale.
Concluzie :
Diagnosticul infarctului de miocard implică o combinație de evaluare clinică, teste imagistice și analize de laborator. Fiecare metodă are rolul ei, contribuind la crearea unei imagini clare asupra stării inimii și la stabilirea rapidă a tratamentului necesar. Cu cât aceste investigații sunt realizate mai devreme, cu atât cresc șansele de recuperare și de prevenire a unor complicații grave.
