Judecătoarea Ionela Tudor, vicepreședintă a Curtea de Apel București, a depus oficial o cerere de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii. Decizia vine într-un moment intens dezbătut public, magistrata având 51 de ani și fiind una dintre figurile centrale ale unor episoade recente care au atras atenția opiniei publice și a presei.
Procedural, dacă Secția pentru judecători din cadrul CSM va constata că dosarul îndeplinește toate condițiile legale, solicitarea va fi înaintată președintelui Nicușor Dan, cel care va semna decretul de pensionare. Acest pas are un caracter strict formal, însă se înscrie într-un context mai amplu al plecărilor din sistemul judiciar, subiect care a generat controverse și dispute instituționale în ultima perioadă.
Cererea de eliberare din funcție prin pensionare a Ionelei Tudor, care deține atât funcția de vicepreședinte al instanței, cât și pe cea de șef al Secției de contencios administrativ și fiscal, figurează pe ordinea de zi a ședinței Secției pentru judecători a CSM programată pentru 5 februarie. Alături de aceasta, mai sunt analizate și alte dosare de pensionare, depuse de doi judecători de la tribunalele Caraș-Severin și Cluj, precum și de alți doi magistrați de la judecătoriile Cluj-Napoca și Mangalia, semn că fenomenul retragerilor continuă într-un ritm susținut.
În cursul lunii august, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de pensionare pentru 73 de magistrați, majoritatea ieșind la pensie începând cu 1 august, iar restul din 1 septembrie. La acel moment, CSM l-a acuzat pe șeful statului că ar fi întârziat semnarea documentelor, acuzații respinse de președinte, care a vorbit despre o lipsă de coerență și claritate procedurală în interiorul Consiliului.
Ionela Tudor este cunoscută nu doar pentru poziția de conducere din cadrul Curții de Apel București, ci și pentru rolul de purtător de cuvânt al instituției. De-a lungul carierei sale, aceasta a pronunțat soluții în dosare cu miză ridicată, printre care se numără suspendarea analizării doctoratului fostului premier Nicolae Ciucă și cauza referitoare la terenurile de la Ferma Băneasa. În urma acestei din urmă decizii, omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost achitat, după ce fusese condamnat inițial la șapte ani de închisoare.
În martie 2022, judecătoarea a admis cererea lui Nicolae Ciucă privind suspendarea înregistrării a trei sesizări de plagiat referitoare la teza sa de doctorat. În motivare, Ionela Tudor a invocat necesitatea menținerii stabilității, arătând că dezbaterea publică legată de acuzațiile de plagiat ar fi putut influența negativ încrederea electoratului și poziția politică a fostului premier. Această argumentație a stârnit reacții puternice, fiind considerată de unii drept o depășire a cadrului strict juridic.
Ulterior, Centrul de Resurse Juridice a sesizat Inspecția Judiciară, în numele mai multor organizații neguvernamentale, susținând că motivarea ar conține aprecieri cu caracter politic, incompatibile cu statutul judecătorilor. Sesizarea a fost însă clasată, fără a se dispune sancțiuni disciplinare.
Un alt moment care a amplificat vizibilitatea publică a Ionelei Tudor a fost conferința extraordinară de presă organizată de Curtea de Apel București, pe 11 decembrie, după apariția documentarului Justiție capturată, realizat de Recorder. Evenimentul, fără precedent pentru instituție, s-a desfășurat într-o sală de judecată și a scos la iveală tensiunile existente în interiorul instanței.
În cadrul conferinței, judecătoarea Raluca Moroșanu a vorbit deschis despre presiunile și climatul tensionat din sistem, susținând că există o atmosferă toxică și intimidantă pentru unii magistrați. La rândul său, președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a acuzat o campanie de demonizare a justiției și de atac la adresa conducerii instanței.
În timpul conferinței, Ionela Tudor a fost surprinsă de camere în timp ce îi spunea președintei instanței, Liana Arsenie, celebra replică „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, după care a părăsit sala pentru scurt timp. La revenire, aceasta i-a șoptit președintei ce să răspundă, moment semnalat ulterior de jurnaliștii Recorder și intens comentat în spațiul public.
Conferința s-a încheiat abrupt, după ce întrebările critice ale jurnaliștilor au devenit tot mai insistente. Deși fusese stabilită o ordine clară de adresare a întrebărilor, nu toți reprezentanții presei au apucat să intervină, iar conducerea instanței a părăsit sala, lăsând în urmă o serie de semne de întrebare legate de transparență și comunicare instituțională.
