OMV Austria a încheiat un acord pentru a livra gaze naturale companiei germane Uniper din proiectul Neptun Deep, situat în Marea Neagră, începând cu anul 2027. Acordul, care se întinde pe o perioadă de cinci ani, prevede furnizarea a 15 terawați-oră de gaze naturale. Surse citate de Reuters confirmă că acesta este primul contract de acest tip pentru mult-așteptatul proiect.
Contextul european și importanța zăcământului Neptun Deep
Europa își caută noi surse de energie pentru a-și consolida securitatea energetică, după întreruperea relațiilor comerciale cu Rusia din cauza invaziei Ucrainei. Recent, Rusia a oprit livrările de gaze prin Ucraina, accelerând astfel căutarea de soluții alternative de aprovizionare.
Zăcământul Neptun Deep, descoperit în 2012 în secțiunea românească a Mării Negre, conține rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce îl face unul dintre cele mai mari zăcăminte de acest tip din Uniunea Europeană. Începând din 2027, producția la capacitate maximă este estimată la 8 miliarde de metri cubi anual, aproape dublând producția actuală a României.
Implicații pentru România și Europa
România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și, pentru prima dată, un exportator net de gaze. Proiectul Neptun Deep este deținut în proporție de 50:50 de OMV Petrom și producătorul de stat Romgaz. Decizia finală de investiție a fost luată în 2023.
Potrivit legii românești, guvernul are drept de preempțiune asupra gazului produs, asigurând astfel prioritatea consumului intern. În același timp, acest proiect reprezintă un pas esențial pentru diversificarea surselor de energie în Europa Centrală și de Est.
Controverse privind legătura cu aderarea la Schengen
Conform unor surse diplomatice, semnarea acestui contract ar fi fost o condiție neoficială pentru sprijinirea aderării României la spațiul Schengen. Cu toate acestea, oficialii nu au confirmat aceste afirmații.
Perspectivele viitoare
Neptun Deep marchează doar începutul explorării resurselor semnificative din Marea Neagră, care ar putea atinge un total de 200 de miliarde de metri cubi. Acest potențial promite să transforme România într-un pilon al securității energetice europene, reducând dependența de resursele energetice din afara Uniunii Europene.
