Scumpiri la alimente de bază din 1 octombrie 2025. Guvernul renunță la plafonarea adaosului comercial. Lista completă a produselor vizate :
Începând cu 1 octombrie 2025, românii vor plăti mai mult pentru produsele de bază, după ce Guvernul a decis să nu mai prelungească măsura de plafonare a adaosului comercial aplicată în ultimii doi ani. Decizia vine în contextul în care OUG 67/2023, care impunea limitarea adaosului pentru o serie de alimente esențiale, expiră pe 30 septembrie 2025 și nu va mai fi reînnoită.
Ce se schimbă după eliminarea plafonului :
Astfel, prețurile la alimente precum pâinea, laptele, carnea, ouăle, zahărul sau legumele proaspete vor fi stabilite în mod liber de comercianți, în funcție de costurile de producție și de politica fiecărui lanț de magazine. Eliminarea plafonării riscă să ducă la o creștere vizibilă a prețurilor în perioada următoare, spun specialiștii din piață.
Măsura plafonării fusese introdusă inițial pentru a tempera scumpirile accentuate la alimente, generate de inflație și de crizele economice succesive, fiind considerată un sprijin pentru familiile cu venituri mici și medii.
Lista alimentelor care s-ar putea scumpi :
Potrivit legislației în vigoare, până la 30 septembrie 2025 beneficiau de adaos plafonat următoarele produse:
-
Pâine albă simplă (300–500 g, fără specialități)
-
Lapte de vacă 1 l, 1,5% grăsime (cu excepția UHT)
-
Brânză telemea de vacă vrac
-
Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, max. 200 g
-
Făină albă de grâu „000” până la 1 kg
-
Mălai până la 1 kg
-
Ouă de găină M
-
Ulei de floarea-soarelui până la 2 l
-
Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe, aripi)
-
Carne proaspătă de porc (carne lucru, pulpă, spată)
-
Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei capia, usturoi)
-
Fructe proaspete vrac (mere roșii și golden, prune, pere, struguri de masă)
-
Cartofi albi vrac
-
Zahăr alb tos până la 1 kg
-
Smântână 12% grăsime
-
Unt până la 250 g
-
Magiun până la 350 g
Toate aceste produse, considerate de strictă necesitate pentru consumul zilnic, vor putea fi comercializate la prețuri libere din luna octombrie.
Decizia Guvernului și reacții :
Ultima prelungire a plafonării a fost decisă în iulie 2025, pentru încă trei luni, până la 30 septembrie. „Am propus și aprobat în Guvern prelungirea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază, pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor”, declara la acel moment ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
Renunțarea la măsură readuce însă temeri privind valul de scumpiri care ar putea afecta semnificativ bugetele gospodăriilor. Reprezentanții industriei alimentare susțin că prețurile ar putea crește gradual, în funcție de evoluția costurilor de producție și transport, dar și de politica fiecărui lanț de supermarketuri.
Ce urmează pentru consumatori :
Pentru milioane de români, luna octombrie ar putea însemna facturi mai mari la cumpărăturile zilnice. Economiștii recomandă populației să fie atentă la ofertele comercianților și să își gestioneze mai riguros bugetele, având în vedere că eliminarea plafonului comercial va aduce o mai mare variabilitate a prețurilor de la un magazin la altul.
Cum a funcționat plafonarea adaosului comercial și ce efecte are în contextul inflației de aproape 10% :
Măsura a fost introdusă în 2023 și prelungită periodic :
Guvernul a adoptat în iulie 2023 o măsură temporară menită să limiteze creșterea accelerată a prețurilor la alimentele de bază. Soluția găsită a fost plafonarea adaosului comercial pe lanțul de producție și distribuție, astfel încât consumatorii să nu fie împovărați suplimentar de scumpirile dictate de piață.
Mecanismul a fost gândit astfel:
-
procesatorii au avut voie să aplice un adaos de maximum 20% față de costul real de producție;
-
distribuitorii, indiferent de numărul lor pe lanțul de aprovizionare, au fost limitați la un adaos cumulat de 5% peste prețul de achiziție;
-
comercianții din retail și cash & carry au putut practica un adaos de cel mult 20%, calculat în raport cu prețul de achiziție și cheltuielile directe și indirecte.
De asemenea, în plafonul maxim au fost incluse și reducerile comerciale, precum remizele și risturnele, pentru a preveni practicile incorecte dintre companii pe lanțul agroalimentar. O regulă importantă a fost că formarea prețului la raft trebuia să fie unitară, atât pentru produsele de marcă proprie ale comercianților, cât și pentru cele de marcă privată furnizate de producători.
Un context economic tensionat :
Această măsură a fost prelungită în mai multe rânduri, în condițiile în care România s-a confruntat cu o inflație persistent ridicată. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în august 2025, inflația a ajuns la un nivel alarmant:
-
Indicele prețurilor de consum a crescut cu 2,1% față de luna iulie.
-
De la începutul anului și până în august, prețurile au urcat cu 8,1%.
-
Comparativ cu august 2024, rata anuală a inflației a atins 9,9%.
-
Media ultimelor 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) arată o creștere de 5,7% față de perioada precedentă.
Ce urmează după eliminarea plafonării :
Pe fondul acestor creșteri, decizia Guvernului de a renunța la plafonarea adaosului comercial riscă să alimenteze și mai mult scumpirile resimțite la raft. Economiștii atrag atenția că, în lipsa unei reglementări, prețurile la alimentele de bază vor fi dictate exclusiv de piață, iar efectele ar putea fi resimțite în special de familiile cu venituri mici și medii.
În perioada următoare, consumatorii ar putea constata o majorare vizibilă a prețurilor, în special la produsele alimentare incluse anterior în schema de protecție, precum pâinea, laptele, carnea sau uleiul.
Scumpiri și taxe noi de la 1 august 2025. Accize, TVA și contribuții suplimentare în noul pachet fiscal :
Românii resimt de la începutul lunii august 2025 primele efecte ale noului pachet fiscal aprobat de Guvern, menit să reducă deficitul bugetar. Măsurile includ creșteri de accize, modificarea cotelor de TVA și contribuții suplimentare la pensii. Toate acestea vor avea un impact direct asupra prețurilor și asupra puterii de cumpărare a populației.
Accize mai mari pentru carburanți, alcool și tutun :
Începând cu 1 august 2025, nivelul accizelor a fost majorat pentru mai multe categorii de produse:
-
Carburanți (benzină și motorină): accizele cresc cu 10%, ceea ce înseamnă scumpiri la pompă.
-
Băuturi alcoolice: și aici creșterea este de 10%, ceea ce va aduce prețuri mai mari în magazine și restaurante.
-
Tutun și produse derivate (inclusiv țigările electronice și alternativele fără ardere): accizele urcă cu 3%.
-
Băuturi răcoritoare cu zahăr adăugat: nivelul accizei depinde de conținutul de zahăr – pentru băuturile cu 5–8 g/100 ml și pentru cele cu peste 8 g/100 ml taxarea va fi diferențiată.
Oficialii susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru creșterea veniturilor la buget și pentru descurajarea consumului excesiv de produse considerate dăunătoare sănătății.
Modificări majore la TVA :
Un alt punct sensibil al pachetului fiscal îl reprezintă modificarea cotelo TVA. Dacă până acum în România existau trei niveluri (5%, 9% și 19%), de la 1 august 2025 au rămas doar două:
-
21% TVA standard, aplicat în majoritatea cazurilor.
-
11% TVA redus, care înlocuiește vechea cotă de 5%.
Această schimbare înseamnă că o serie de produse și servicii – inclusiv alimente și medicamente – care beneficiau de o cotă redusă, vor fi taxate mai mult, ceea ce va duce inevitabil la scumpiri.
Impozit mai mare pe dividende, din 2026 :
Guvernul a decis și modificarea impozitului pe dividende. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, cota va crește de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite persoanelor nerezidente. Măsura are ca scop alinierea regimului fiscal cu cel aplicat persoanelor rezidente.
CASS pentru pensiile mari :
Tot de la 1 august 2025, pensionarii care încasează venituri de peste 3.000 de lei lunar vor fi obligați să plătească Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) în cuantum de 10%. Guvernul justifică această măsură prin necesitatea echilibrării sistemului de sănătate, dar pentru pensionari va însemna o diminuare vizibilă a veniturilor nete.
Impact asupra populației :
Economiștii avertizează că toate aceste modificări vor duce la o presiune suplimentară asupra prețurilor, într-un context deja marcat de inflație ridicată. Carburanții, alimentele, medicamentele și băuturile vor deveni mai scumpe, ceea ce va afecta în special categoriile vulnerabile și gospodăriile cu venituri medii.
Guvernul susține însă că fără aceste măsuri ar fi fost imposibilă reducerea deficitului bugetar și respectarea angajamentelor asumate în fața instituțiilor europene.
Sursa : Digi24.ro
