Uniforma școlară ar putea deveni obligatorie în România. Cine sunt elevii care vor primi gratuit :
Un proiect de lege inițiat de parlamentari PSD a primit aviz favorabil în Comisia pentru Administrație Publică din Senat și avansează în procedura legislativă: uniforma școlară ar putea deveni obligatorie în toate unitățile de învățământ de stat din România. Propunerea modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și este susținută public de senatoarea Alexandra Presură, care a declarat că măsura urmărește să combată bullying-ul și discriminarea pe criterii financiare dintre elevi. Inițiatorii au solicitat adoptarea în regim de urgență, deși proiectul mai are de parcurs etape legislative importante înainte de a deveni lege.
De ce susțin inițiatorii această măsură :
Argumentul central al parlamentarilor PSD este că hainele, încălțămintea și accesoriile reprezintă în prezent unul dintre principalii factori vizibili de diferențiere socială în școli, alimentând situații de marginalizare, ironizare și excludere a elevilor din familii cu venituri mai mici. Uniforma ar crea un cadru vizual egalitar, în care apartenența la o familie săracă sau bogată nu mai este imediat perceptibilă după înfățișare. „Este o inițiativă în care cred din tot sufletul și care răspunde unei probleme reale: bullying-ul și discriminarea bazate pe statutul financiar al familiilor”, a transmis Alexandra Presură, adăugând că măsura „este gândită să protejeze, nu să împovăreze”. Eliminarea monopolului furnizorilor este prezentată ca un mecanism de menținere a prețurilor la un nivel accesibil pentru familiile care nu vor beneficia de subvenții.
Un sistem de sprijin financiar pe trei niveluri :
Conștienți că uniforma obligatorie poate deveni o povară suplimentară pentru familiile cu venituri mici, inițiatorii au prevăzut în proiect un mecanism de sprijin financiar bazat pe Indicatorul Social de Referință (ISR) — 660 de lei în 2026 — și pe structura familiei. Sistemul funcționează pe trei niveluri: gratuitate integrală, subvenție de 50% și achitare integrală.
Gratuitatea completă se acordă, de exemplu, familiilor monoparentale cu venit sub 2.494 de lei pe membru, familiilor cu un copil sub 1.980 de lei, celor cu doi copii sub 1.505 de lei și celor cu trei sau mai mulți copii sub 1.254 de lei pe membru. Subvenția de 50% se aplică pentru venituri situate imediat deasupra acestor praguri, până la limite superioare — de exemplu 2.996 de lei pentru familii monoparentale, 3.366 de lei pentru cele cu un copil, 2.541 de lei pentru cele cu doi copii și 2.046 de lei pentru cele cu trei sau mai mulți copii. Familiile care depășesc aceste plafoane vor achita costul integral al uniformei.
La calculul venitului sunt luate în considerare salariile, veniturile din activități independente, chirii, dividende și investiții — dar nu și alocațiile copiilor, bursele școlare, indemnizațiile de handicap sau alte prestații sociale destinate minorilor.
Sancțiuni pentru școlile care nu respectă regulile :
Proiectul include și un mecanism de sancționare: unitățile de învățământ care nu pun în aplicare obligația privind ținuta școlară riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei. Verificarea respectării regulilor și aplicarea sancțiunilor ar reveni polițiștilor din cadrul Poliției Române și Poliției Locale, împuterniciți în acest sens — o decizie care transferă parțial responsabilitatea de la conducerile școlilor către forțele de ordine și care a generat deja reacții mixte în rândul specialiștilor în educație.
Cine se opune și de ce :
Propunerea nu a fost primită fără obiecții. Consiliul Național al Elevilor s-a pronunțat împotriva obligativității, iar psihologii și specialiștii în educație atrag atenția că uniforma singură nu poate rezolva problemele de bullying și excludere socială. Schimbarea vestimentară nu elimină cauzele profunde ale agresivității — acestea țin de climatul familial, de lipsa educației emoționale, de absența unui cadru școlar clar de prevenire și sancționare a comportamentelor agresive. Efectele reale depind de cât de bine este implementat întregul sistem, de calitatea programelor de consiliere și de implicarea activă a cadrelor didactice — nu de culoarea unui tricou sau a unui sacou.
Experiența altor țări europene care au introdus sau menținut uniforma școlară — Marea Britanie, de exemplu — arată că rezultatele sunt mixte și că percepția publică variază semnificativ în funcție de modul de implementare și de contextul cultural. România vine cu un teren diferit: o rată ridicată a sărăciei în rândul copiilor, resurse limitate la nivelul școlilor și o tradiție recentă a libertății vestimentare în sistemul de stat. Dacă proiectul va fi adoptat, succesul sau eșecul său va depinde în mare măsură de modul în care va fi aplicat în practică — nu doar de litera legii.
