Valeriu Gheorghiță, lămuriri oficiale despre riscul hantavirusului: „Transmiterea de la o persoană la alta apare foarte rar”
Medicul Valeriu Gheorghiță, cunoscut pentru rolul său de coordonator al campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, a transmis recent o serie de explicații privind infecțiile produse de hantavirusuri și riscurile pe care acestea le pot implica. Deși astfel de îmbolnăviri sunt considerate rare, specialistul atrage atenția că, în anumite situații, evoluția poate fi una severă, necesitând îngrijiri medicale complexe, inclusiv internare în secțiile de terapie intensivă.
Hantavirusurile sunt virusuri asociate în principal cu rozătoarele. Infectarea oamenilor se produce, de cele mai multe ori, prin inhalarea particulelor de praf contaminate cu urină, fecale sau salivă provenite de la animale infectate. Riscul crește mai ales în spațiile închise și neventilate, cum ar fi podurile, pivnițele, magaziile, anexele gospodărești sau cabanele unde au existat rozătoare.
De asemenea, expunerea poate apărea și în timpul unor activități desfășurate în aer liber sau în zone rurale, precum campingul, lucrările agricole, silvicultura ori curățarea spațiilor abandonate. Potrivit informațiilor prezentate de specialiști, contactul direct cu rozătoarele sau cu urmele lăsate de acestea trebuie evitat pe cât posibil.
Valeriu Gheorghiță a subliniat că transmiterea între oameni este foarte rară. Medicul a precizat că această cale de transmitere a fost documentată clar doar în cazul virusului Andes, întâlnit în anumite zone din America de Sud.
Primele manifestări ale bolii pot semăna cu o viroză sau cu gripa. Pacienții pot avea febră, dureri musculare, dureri de cap, greață, vărsături și stare generală alterată. Tocmai din acest motiv, diagnosticul poate fi dificil în fazele incipiente, mai ales dacă nu este cunoscut istoricul de expunere la rozătoare.
În formele grave, infecția poate duce la complicații importante. Pot apărea probleme respiratorii severe, afectare pulmonară, tulburări circulatorii, șoc, dar și insuficiență renală acută. Medicul avertizează că unele cazuri se pot agrava rapid, chiar în câteva ore, motiv pentru care prezentarea urgentă la medic este esențială.
În prezent, nu există un tratament antiviral specific, eficient în mod universal împotriva hantavirusurilor. Îngrijirea pacienților este, în principal, una de susținere și poate include administrarea de oxigen, ventilație mecanică, monitorizare în ATI, susținerea funcției circulatorii și renale, iar în situațiile extrem de severe, utilizarea unor proceduri avansate precum ECMO.
Pentru prevenirea infecției, Valeriu Gheorghiță recomandă evitarea contactului cu rozătoarele și cu excrementele acestora. Spațiile închise trebuie aerisite înainte de curățare, iar suprafețele contaminate nu ar trebui măturate uscat. Este indicată umezirea lor în prealabil, pentru a limita ridicarea prafului contaminat. În zonele cu risc, sunt recomandate măștile FFP2 sau FFP3 și mănușile de protecție.
Lipsa unui vaccin este explicată prin mai mulți factori. Există o mare diversitate de hantavirusuri, mecanismele imunității protectoare nu sunt pe deplin înțelese, iar cazurile sunt relativ puține și răspândite geografic. Cu toate acestea, cercetările continuă, inclusiv pentru vaccinuri dezvoltate pe platforme moderne, cum sunt cele pe bază de ARNm sau vectori virali.
În România, infecțiile cu hantavirus sunt monitorizate regional prin sistemul național de supraveghere a bolilor transmisibile, coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică. Supravegherea vizează opt județe: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.
Conform metodologiei INSP, un caz suspect presupune apariția febrei acute asociate cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, într-un context epidemiologic sugestiv. Confirmarea diagnosticului se face prin teste de laborator, inclusiv prin identificarea anticorpilor specifici.
Datele oficiale indică faptul că, în perioada 2023–2026, în România au fost raportate 15 cazuri de infecție cu hantavirus: patru în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și un caz înregistrat până în prezent în acest an. Specialiștii subliniază că cea mai eficientă metodă de prevenție rămâne reducerea sau eliminarea contactului cu rozătoarele.
Un episod care a atras atenția autorităților sanitare internaționale a fost focarul rar de hantavirus semnalat la bordul navei de croazieră MV Hondius. Trei pasageri au murit, iar cel puțin alți cinci au fost confirmați ca infectați. În urma acestor cazuri, autoritățile au introdus măsuri de izolare și carantină pentru persoanele care au intrat în contact cu pasagerii bolnavi, cu scopul de a limita răspândirea focarului.
