Luni, procurorii DIICOT au demarat o amplă operațiune de percheziții domiciliare, desfășurată atât în România, cât și în Monaco. Investigația vizează un grup extins de persoane și firme suspectate că ar fi colectat fonduri pentru proiecte imobiliare, deturnând ulterior sumele în scopuri ilegale. Potrivit unor surse din domeniul juridic, cazul investigat este legat de grupul Nordis, conform informațiilor furnizate de Mediafax.
Reprezentanții Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, în colaborare cu ofițeri ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au pus în aplicare nu mai puțin de 65 de mandate de percheziție domiciliară. Aceste acțiuni s-au desfășurat în mai multe locații din România, inclusiv în București și județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Prahova, precum și în Principatul Monaco. Investigația penală are în vedere multiple infracțiuni, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu impact financiar major, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe grave. De asemenea, anchetatorii suspectează existența unor practici frauduloase prin care anumite firme ar fi stabilit în mod fraudulos taxe și impozite, obținând ilegal rambursări și compensații de la bugetul statului.
Potrivit datelor adunate până în prezent, ancheta privește un număr de 72 de suspecți, dintre care 40 sunt persoane fizice, iar 32 reprezintă entități juridice. Din anul 2018, trei dintre aceștia ar fi pus bazele unei rețele infracționale organizate pe un model piramidal, împărțită în trei niveluri de coordonare. Acest grup ar fi elaborat și implementat un mecanism ilegal prin intermediul căruia promova și dezvolta proiecte imobiliare sub umbrela mai multor companii comerciale. Clienții erau atrași să investească în aceste proiecte, însă fondurile obținute erau deturnate, iar cumpărătorii erau induși în eroare în cadrul semnării antecontractelor și contractelor de vânzare-cumpărare.
Mai mult decât atât, în cadrul firmelor controlate de acest grup, ar fi fost introduse operațiuni fictive în evidențele contabile, având ca scop evitarea plății taxelor și impozitelor către stat. Prin astfel de practici frauduloase, s-ar fi obținut sume considerabile prin rambursări sau restituiri ilegale de TVA și alte taxe. Aceste acțiuni au generat prejudicii financiare atât companiilor implicate, cât și clienților și bugetului public. Sumele obținute ilicit ar fi fost ulterior „curățate” printr-un proces de spălare de bani, complicând și mai mult traseul fondurilor și încercând să le facă să pară legale.
Operațiunea desfășurată de procurori reprezintă un pas major în investigarea acestui caz complex, fiind vizată destructurarea unei rețele bine organizate, care ar fi funcționat de mai mulți ani prin metode sofisticate de fraudă și delapidare. Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile continuă să colecteze dovezi pentru stabilirea întregii dimensiuni a prejudiciului și tragerea la răspundere a persoanelor implicate.
În urma investigațiilor desfășurate, s-a stabilit că nivelul secundar al rețelei infracționale era compus din persoane apropiate liderilor grupării, fie prin legături de familie, fie prin relații de prietenie. Acești membri au aderat la organizație și au contribuit activ la desfășurarea activităților ilegale, acționând sub supravegherea și îndrumarea conducătorilor. Pe ultimul nivel al structurii infracționale se aflau indivizi care ofereau sprijin temporar sau pe anumite segmente, având rolul de a gestiona documentele necesare tranzacțiilor imobiliare, procesele de parcelare și intabulare, precum și consultanța juridică asigurată de notari și avocați. Totodată, aceștia erau implicați în încasarea sumelor de bani provenite din delapidare, disimulând aceste operațiuni prin diverse justificări oficiale.
Anchetatorii au constatat că, între 2019 și 2024, liderii grupului infracțional, utilizând cinci companii comerciale, au colectat de la clienți – persoane fizice și juridice – avansuri pentru promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare și contracte definitive pentru apartamente, locuri de parcare sau mobilier. Suma totală obținută depășește 957 milioane de lei, echivalentul a peste 195 milioane de euro. Fondurile astfel obținute nu au fost utilizate în scopul dezvoltării proiectelor promise, ci au fost deturnate într-un timp relativ scurt. Banii au fost direcționați către persoane fizice – membri ai rețelei criminale, firme afiliate grupării sau au fost folosiți pentru acoperirea unor cheltuieli, inclusiv plata salariilor și achiziții de bunuri de lux. Sumele astfel sustrase se ridică la aproximativ 346 milioane de lei și 2,4 milioane de euro.
Pentru a masca aceste tranzacții ilegale, în cele mai multe situații s-au utilizat documente justificative fictive, menite să confere o aparență legală transferurilor de bani. Printre metodele folosite se numără simularea plăților sub forma unor avansuri, dividende, restituiri de împrumuturi sau cesiuni de părți sociale. De asemenea, gruparea a creat și preluat zeci de societăți comerciale pentru a genera tranzacții economice fictive. Prin această schemă, banii proveniți din avansurile achitate de clienți erau scoși din circuitul oficial sub pretextul unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri.
Indiferent de ruta financiară utilizată, sumele de bani ajungeau în final în conturile membrilor grupului infracțional, fiind ulterior retrase în numerar. Acest mecanism complex a avut drept scop disimularea provenienței fondurilor și evitarea urmăririi acestora de către autorități, generând astfel un prejudiciu major atât pentru clienți, cât și pentru bugetul public.
Procurorii DIICOT afirmă că, în aceeași perioadă de timp, suspecții au indus în eroare numeroase persoane fizice și juridice în cadrul unor tranzacții imobiliare, prin încheierea unor promisiuni de vânzare-cumpărare, contracte și acte adiționale referitoare la apartamente din ansambluri rezidențiale. Aceștia au utilizat diverse metode de manipulare, fie în mod direct, fie prin intermediul agenților de vânzări ai firmelor implicate, inducând ideea că anumite etape ale proiectelor au fost finalizate, că apartamentele au fost predate către un număr mare de clienți și că vânzările au fost aproape în totalitate epuizate. Totodată, aceștia au recurs la amânarea repetată și nejustificată a semnării contractelor, oferind informații distorsionate despre realitatea obiectivă și exercitând presiuni asupra cumpărătorilor pentru a accepta noi termeni și condiții dezavantajoase. În plus, au invocat motive inexistente pentru întârzierea finalizării tranzacțiilor, precum neplata taxelor, presupuse întârzieri cauzate de condițiile meteorologice, pandemia sau conflictul armat din Ucraina.
Tactici frauduloase au fost utilizate și în alte moduri, cum ar fi revânzarea apartamentelor către alte persoane fără informarea clienților inițiali sau impunerea unor obligații suplimentare care nu erau menționate în promisiunea de vânzare-cumpărare. Printre acestea s-au numărat cedarea temporară a folosinței locuințelor pentru perioade îndelungate, utilizarea imobilelor în scop propriu – cum ar fi integrarea acestora în circuitul hotelier – sau grevarea acestora cu sarcini în favoarea unor terți, inclusiv membri ai grupului infracțional, fără consimțământul beneficiarilor. De asemenea, suspecții au împiedicat clienții să înregistreze promisiunile de vânzare-cumpărare în cartea funciară și i-au constrâns să semneze documente prin care se angajau să nu facă publice detalii despre relațiile contractuale, sub sancțiunea unor despăgubiri substanțiale, menite să descurajeze orice acțiune legală împotriva lor.
Mai mult, aceștia au modificat structura apartamentelor pentru a face dificilă identificarea locuințelor promise, au restricționat accesul cumpărătorilor pe șantiere pentru a împiedica verificarea stadiului construcției și au vândut un număr mare de apartamente către propriile firme, doar pentru a anula rapid tranzacțiile, cu scopul de a evita finalizarea construcțiilor sau predarea locuințelor către clienți. Prin aceste manevre frauduloase, gruparea de crimă organizată a provocat pierderi financiare considerabile cumpărătorilor, în timp ce a obținut beneficii patrimoniale ilicite.
În continuarea activităților ilegale, liderii grupului infracțional au ordonat în repetate rânduri efectuarea unor înregistrări fictive în contabilitatea firmelor controlate, cu scopul de a diminua baza de impozitare și de a deduce în mod fraudulos taxa pe valoarea adăugată (TVA). Aceste operațiuni contabile ilegale au fost realizate sistematic, la intervale diferite de timp, pentru a evita depistarea rapidă a neregulilor. Ancheta este în desfășurare, iar suspecții sunt audiați la sediul DIICOT – Structura Centrală, cu sprijinul Jandarmeriei Române.
Sursa : Stiripesurse.ro