Mituri spulberate : Adevărul din spatele obiceiurilor zilnice care par „nesănătoase”
De la trosnitul degetelor până la teama că o gumă de mestecat înghițită rămâne ani de zile în stomac, lumea sănătății este plină de mituri transmise din generație în generație. În era informației rapide, în care sfaturile medicale circulă pe rețele sociale mai repede decât o recomandare reală a unui medic, specialiștii trag un semnal de alarmă: nu tot ce auzim este adevărat.
Un studiu recent, realizat pe un eșantion de o mie de medici, arată că peste 85% dintre aceștia s-au confruntat cu pacienți care au preluat informații false despre sănătate în ultimii cinci ani, potrivit publicației The Independent. Experții susțin că multe dintre aceste idei greșite persistă pentru că oamenii caută soluții simple la probleme complexe.
„Adesea vrem o soluție rapidă, o pastilă-minune sau un truc care să ne rezolve toate grijile. Dar, în realitate, sănătatea înseamnă echilibru — între ce mâncăm, cum ne mișcăm și cum ne gestionăm stresul”, explică dr. Leonor Fernandez, medic de familie la Centrul Medical Beth Israel Deaconess din Boston, într-un interviu pentru Harvard Medical School. „Rareori există un singur factor care să ne afecteze sănătatea, ci mai degrabă un cumul de alegeri zilnice.”
Trosnitul degetelor — un obicei enervant, dar inofensiv :
Unul dintre cele mai răspândite mituri este acela că trosnitul articulațiilor ar putea provoca artrită. De zeci de ani, oamenii cred că zgomotul produs la „pocnirea” degetelor afectează oasele sau ligamentele. Medicii, însă, infirmă categoric această teorie.
„Adevărul este că nu există nicio legătură între trosnitul degetelor și apariția artritei sau a altor probleme articulare”, precizează dr. Eric Ruderman, reumatolog la Northwestern Medicine. Osteoartrita — cea mai comună afecțiune articulară, care afectează milioane de persoane la nivel global — are la bază uzura naturală a articulațiilor, vârsta și solicitarea fizică excesivă, nu obiceiuri precum trosnitul. Așadar, dacă acest gest vă relaxează, îl puteți face fără teama că vă „stricați oasele”.
Cina târzie – mitul care persistă :
Un alt mit adânc înrădăcinat este acela că mâncatul seara îngrașă. Într-o lume în care peste 100 de milioane de americani se confruntă cu obezitatea — o problemă ce favorizează diabetul, bolile cardiovasculare și alte afecțiuni grave —, mulți caută rețeta perfectă pentru menținerea greutății.
Numeroase vedete, printre care și actorul Chris Hemsworth, jură pe postul intermitent și evită mesele târzii. Cu toate acestea, medicii atrag atenția că momentul în care mănânci nu este la fel de important ca ceea ce alegi să mănânci.
„Este adevărat că metabolismul nostru încetinește în timpul nopții și că secreția de insulină scade, dar aceste procese nu duc automat la acumularea de kilograme”, subliniază din nou dr. Fernandez. „Calitatea alimentelor, cantitatea și modul conștient în care mănânci contează mult mai mult decât ora la care iei masa.”
Cu alte cuvinte, nu cina târzie este problema, ci meniul. O masă ușoară, cu proteine slabe și legume, va fi mereu o alegere mai bună decât o gustare bogată în zahăr sau grăsimi, indiferent de oră.
Informația corectă salvează sănătatea :
Într-o perioadă în care oricine poate deveni „expert” în sănătate pe internet, medicii recomandă prudență și verificarea surselor. Miturile pot părea inofensive, dar atunci când sunt urmate orbește, pot duce la decizii greșite și la probleme medicale serioase.
„Sănătatea nu are rețete rapide”, spun specialiștii. „Are nevoie de echilibru, de informare corectă și de responsabilitate.”
Mituri spulberate : De la guma de mestecat „nemuritoare” la regula celor cinci secunde – adevărul spus de medici
De-a lungul timpului, multe dintre sfaturile și convingerile legate de sănătate s-au transmis din gură în gură, fără o bază științifică. Unele au devenit aproape „legi nescrise”, altele au fost simple interpretări greșite ale unor fapte reale. Specialiștii în medicină demontează astăzi o serie de mituri populare care încă persistă, în ciuda dovezilor contrare.
Guma de mestecat – nu rămâne în stomac șapte ani :
Cine nu a auzit avertismentul din copilărie: „Nu înghiți guma, rămâne în stomac ani întregi!”? Ei bine, medicii spun că această idee este complet falsă. Deși organismul nostru nu poate digera complet baza elastică a gumei, aceasta nu se „blochează” în stomac, ci este eliminată natural, asemenea altor reziduuri nedigerabile.
„În toți anii în care am efectuat endoscopii, atât la copii, cât și la adulți, nu am găsit niciodată o bucată de gumă rămasă în stomac”, a explicat dr. Nancy McGreal, gastroenterolog la Duke Health. Cu alte cuvinte, o gumă înghițită din greșeală nu reprezintă un pericol pentru sănătate, deși, evident, nu ar trebui să devină un obicei.
Cafeaua nu oprește creșterea copiilor :
Un alt mit celebru susține că băuturile care conțin cafeină pot încetini creșterea copiilor. Originea acestei povești datează din anii 1930, când o campanie publicitară promova un substitut de cafea, descurajând consumul băuturii adevărate.
„Nu există nicio dovadă științifică ce arată că cafeaua ar putea afecta înălțimea copiilor sau adolescenților”, precizează Harvard Medical School. Aceeași opinie este împărtășită și de dr. Roy Kim, endocrinolog pediatru la Cleveland Clinic: „Cofeina nu are un impact relevant asupra creșterii. Ceea ce poate fi problematic este consumul excesiv, care influențează somnul și poate cauza agitație.”
Ouăle – prietene, nu dușmane ale inimii :
Timp de decenii, ouăle au fost considerate un aliment „periculos” pentru inimă din cauza conținutului ridicat de colesterol. În realitate, consumul moderat de ouă nu crește semnificativ nivelul colesterolului din sânge, arată Australia Health Alliance.
„Problema nu este colesterolul din ouă, ci grăsimile saturate și zaharurile din alte alimente procesate”, explică organizația. În plus, studiile recente de la Harvard University arată că ouăle sunt o sursă excelentă de proteine, vitamine și antioxidanți, contribuind chiar la menținerea sănătății inimii.
Gheața și arsurile – un remediu greșit :
Poate părea logic ca gheața să calmeze o arsură, însă realitatea este alta. Medicii avertizează că aplicarea gheții direct pe o arsură poate agrava leziunea, provocând degerături și deteriorarea suplimentară a pielii.
„Pe o zonă arsă, cel mai sigur este să folosiți apă rece de la robinet, ținând locul afectat sub jet timp de câteva minute”, recomandă specialiștii de la Mount Elizabeth Hospitals. Această metodă ajută la răcirea țesuturilor și la calmarea durerii fără riscul de a provoca alte leziuni.
Regula celor cinci secunde – un mit cu origini medievale :
Un alt mit care încă persistă este „regula celor cinci secunde”: convingerea că mâncarea scăpată pe jos poate fi consumată dacă este ridicată rapid. Surprinzător, această credință datează de pe vremea lui Genghis Khan, care, potrivit legendei, impusese o „regulă de ospăț” ce permitea servirea mâncării căzute pe podea, considerată prea valoroasă pentru a fi aruncată.
Totuși, cercetările moderne infirmă complet această idee. „Bacteriile se transferă pe alimente imediat ce acestea ating o suprafață contaminată”, avertizează medicii de la Mount Elizabeth. Chiar și o secundă de contact este suficientă pentru ca microbii să ajungă pe mâncare.
„Pentru a evita riscul de toxiinfecție alimentară, este recomandat să aruncați alimentele căzute pe jos sau, cel puțin, să le spălați bine înainte de consum”, spun specialiștii.
Adevărul medical bate mitul :
Mituri precum cele despre gumă, cafea sau ouă arată cât de ușor pot fi răspândite informațiile greșite, mai ales în epoca internetului. Medicii ne îndeamnă să ne bazăm pe surse sigure și pe recomandări avizate, nu pe sfaturi „din popor” sau postări virale.
Adevărurile despre sănătate nu se rezumă la zicale — ci la echilibru, informare corectă și consultarea specialiștilor.
Sursa : Digi24.ro
