Studiu: Utilizarea excesivă a rețelelor sociale, peste trei ore zilnic, crește riscul de anxietate și depresie la adolescenți
Un studiu recent arată că elevii care petrec mai mult de trei ore pe zi pe rețelele sociale prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta anxietate și depresie în perioada adolescenței. Specialiștii susțin că acest fenomen este strâns legat de perturbarea somnului, cauzată de utilizarea frecventă a telefonului și a aplicațiilor sociale până târziu în noapte. De asemenea, efectele negative par să fie mai pronunțate în cazul fetelor, unde legătura dintre utilizarea excesivă și starea emoțională este mai evidentă.
Cercetarea realizată de Imperial College London a analizat datele a peste 2.300 de elevi din mai multe școli din Londra, urmăriți pe parcursul mai multor ani. Participanții au fost evaluați în două etape, la începutul adolescenței și câțiva ani mai târziu, prin teste cognitive și chestionare privind stilul de viață, comportamentul digital și sănătatea mintală. Rezultatele au indicat că adolescenții care petreceau un timp îndelungat pe rețelele sociale aveau o probabilitate mai mare de a manifesta simptome emoționale negative, comparativ cu cei care utilizau aceste platforme moderat.
Potrivit cercetătorilor, unul dintre factorii principali care explică această asociere este reducerea duratei somnului. Utilizatorii intensivi tind să se culce mai târziu și să aibă un somn mai puțin odihnitor, mai ales în timpul săptămânii școlare. Lipsa odihnei afectează funcționarea normală a organismului, inclusiv capacitatea de concentrare, echilibrul emoțional și performanța zilnică. În timp, aceste efecte pot contribui la apariția unor probleme de sănătate mintală.
Coordonatoarea studiului, Mireille Toledano, subliniază că există o relație clară între timpul petrecut în mediul online și starea psihică a adolescenților. Utilizarea frecventă și prelungită a aplicațiilor sociale, în special seara, poate afecta ritmul biologic și poate avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării emoționale.
În contextul acestor concluzii, unele state au început să adopte măsuri restrictive. De exemplu, Australia a introdus recent reguli stricte privind accesul minorilor la rețelele sociale, limitând utilizarea acestora pentru cei sub 16 ani. Cu toate acestea, experții avertizează că nu există încă suficiente dovezi care să demonstreze că o interdicție totală ar rezolva problema în mod eficient, fiind necesară o abordare mai complexă.
Rezultatele studiului, publicate în BMC Medicine, evidențiază nevoia de educație digitală în școli și de conștientizare a importanței somnului pentru sănătatea mintală. Specialiștii recomandă dezvoltarea unor programe care să îi ajute pe tineri să își gestioneze mai bine timpul petrecut online și să adopte obiceiuri sănătoase.
În același timp, cercetătorii atrag atenția că mediul digital este într-o continuă schimbare, iar impactul rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților trebuie analizat constant. Evoluția rapidă a platformelor și a modului în care acestea sunt utilizate face necesară desfășurarea unor studii suplimentare, pentru a înțelege mai bine efectele pe termen lung asupra sănătății mintale a noilor generații.
